Foamea de bani la buget crește. Statul își arată colții prin instituțiile din subordine: AFM a pornit la vânătoare

Numeroase companii au primit notificări din partea Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) prin care sunt somate să achite sume importante de bani, scrie informateca.ro. Ar fi vorba de “obligații restante de plată”, de existența cărora administratorii nu au însă cunoștință. Mai curios este că printre aceste companii sunt și unele care și-au delegat toate obligațiile de reciclare a ambalajelor, așa că nu au cum să apară contribuții noi la AFM.

Pandemia a venit cu găuri importante la bugetul de stat, așa că mai multe instituții au început să devină din ce în ce mai disperate pentru a face rost de bani. Aceasta ar fi singura explicație pentru care Administrația Fondului pentru Mediu, autoritate care are ca principal rol gestionarea unor programe precum Rabla sau Casa Verde, a început o campanie agresivă pentru a colecta “restanțele” agenților economici.

O mare problemă este că mulți dintre agenții economici nu au habar de aceste datorii pe care le-ar avea la AFM, așa că nu au de ce să le plătească. Și mai grav este că sunt avansate sume uriașe, care, în perioada aceasta extrem de dificilă pentru toată economia, pot provoca chiar falimentul. În plus, au primit notificări de plată companii care au transferat responsabilitatea reciclării către organizațiile care implementeaza obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (O.I.R.E.P.).

Cum acești agenți economici au transferat responsabilitatea către O.I.R.E.P., nu există nicio explicație logică a sumelor solicitate de AFM. Considerată de mulți un abuz, noua campanie de colectare a “obligațiilor restante de plată” e posibil să scoată la iveală o serie de erori din evidențele AFM. Cert este că, pentru a rezolva situațiile – asta în cazul în care au noroc și erorile sunt reparate înainte de a ajunge în instanță -, companiile mai au încă o bătaie de cap. Una extrem de neplăcută, mai ales pentru că are loc în plină pandemie, context în care administratorii ar fi trebuit să-și folosească timpul pentru a identifica soluții pentru supraviețuirea afacerii și păstrarea angajaților.

AFM, o instituție cu obiceiuri blamate de mediul de afaceri

Ceea ce acuză acum agenții economici pare a fi doar o recidivă a AFM, al cărui comportament față de contribuabili este de notorietate în mediul de business. În urma unui sondaj realizat anul trecut de PwC România privind impactul legislației de mediu, a ieșit la iveală o informație surprinzătoare: Controalele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) s-au finalizat în 69% dintre cazuri cu impunerea unor obligații de plată suplimentare. De aici rezultă că ori nu sunt în stare companiile din România să respecte legea, ori este vorba de exces de zel și chiar de rea-voință în activitatea de control a AFM.

Cum respondenții au fost companii cu reputație excelentă, printre care și multinaționale din industria farmaceutică, auto sau din retail, este greu de crezut că acestea nu au știut sau nu au putut să-și îndeplinească obligațiile.

Paradoxal, în urma activității de control a AFM, producătorii și importatorii nu au cel mai mult de suferit. Colectorii de deșeuri, reciclatorii și O.I.R.E.P.-urile sunt  verificați constant, iar amenzile pe care le primesc sunt uriașe, ajungând chiar să le depășească cifrele de afaceri. Cu alte cuvinte, un control al AFM poate echivala cu insolvența sau cu falimentul companiei. Rapoartele inspecțiilor pot fi anulate în instanță, dar aceasta este o variantă de durată și costisitoare.

Prin urmare, compania poate avea câștig de cauză, dar de cele mai multe ori este mult prea târziu pentru afacere. De exemplu, în urma controalelor, AFM  poate să considere că un reciclator nu a procesat toată cantitatea de deșeuri pe care a anunțat-o. Prin urmare, îl sancționează chiar dacă nu are o metodologie clară.

De pe urma acestei inspecții pierd enorm și O.I.R.E.P.-urile care au încheiate contracte cu acel reciclator, AFM-ul considerând că acestea sunt, la rândul lor, vinovate. Astfel că le impută nerealizările reciclatorului și le obligă să plătească la prețul de 2 lei pe kilogram cantitățile pe care inspectorii consideră că nu le-au realizat din cantitatea totală asumată. Așa se ajunge la amenzi de sute de mii și chiar milioane de euro, pe care unele O.I.R.E.P.-uri trebuie să le achite în fiecare an.

Mai mult, doar de anul trecut inspectorii AFM au primit, prin lege, dreptul de a verifica activitatea colectorilor și reciclatorilor. Totuși, verificările s-au făcut și în anii anteriori, lucru care ar fi încălcat atât legislația națională, cât și pe cea europeană. De pe urma acestei situații nu au de pierdut doar firmele din domeniul colectarii și reciclării, ci fiecare român în parte.

O afacere lovită grav de AFM nu va mai avea angajați și nu va mai contribui la buget în viitor, pe lângă marirea pretului produsului la raft. Apoi, mai trebuie spus că excesul de zel în recalcularea cantităților de deșeuri reciclate afectează mult și performanța României în mod inutil și arbitrar, nerealizarea țintelor asumate în domeniu ducând deja țara în infrigement, fiind astfel pasibilă de amenzi usturătoare. Cu alte cuvinte, amenzile tăiate de AFM se pot dovedi, în timp, o mare gaură pe care o instituție publică o dă bugetului de stat, mai ales când AFM își depășește atribuțiile de control.

PwC: Pandemia a produs cel mai mare șoc în sectorul energiei din ultimii 70 de ani

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *